Enchanted Garden - SUPPLEMENT: Interview with ANA DROBOT

Enchanted Garden Haiku Journal

Issue 7: Moments in the Garden- Supplement

 

Interview with

ANA DROBOT

 

 

SCV:Who are you and what is your currently occupation?

ANA D.: I have graduated from the Faculty of Foreign Languages at the University of Bucharest in 2006, English-French section, for my BA studies, then in 2006-2007 I studies within the MA programme Applied Linguistics: Modern Languages Teaching at the same University, and I received my PhD degree in English literature with the thesis Virginia Woolf and Graham Swift: The Lyrical Novel, having Prof. Lidia Vianu, PhD, as my coordinator, at the same University of Bucharest, in 2014. In 2007 I started teaching English language seminars for Engineering students at the Technical University of Civil Engineering Bucharest, Department of Foreign Languages and Communication. As time went by, I also taught French language seminars, courses in Phonetics and Phonology, Syntax, Pragmatics, Culture and Civilization, Ethics, European Union Institutions, Project Management, Translators’ Professional Status and Deontology for the students of the Translators and Interpreters section. I have participated in national and international conferences and have written over 100 research papers. I currently work as a university lecturer. Besides my profession, I enjoy reading and writing fiction and poetry. I have written poems published by Banchetul journal published in Petroşani, under the supervision of DumitruVelea. I am part of the Helion Timisoara Science Fiction Club. I am also a member of Haiku Canada, Romanian Kukai, Romanian Haiku Society, Virginia Woolf Society of Great Britain. I was included in Haiku Euro Top between 2015 - 2021 and again in 2023.

  

SCV:How did you fall in love with haiku/tanka? Since when do you write haiku/tanka? How did you begin to learn about it?

ANA D.: I started being interested in haiku and studied it in depth in 2014, which is the moment when I entered, gradually, both national and international online communities of Japanese origins poems. I noticed how these poems were practiced by authors from all over the world. I was surprised to notice how many types of poems I was discovering. I was reading them from these online journals and on social media groups and tried to write some myself. They were all written in a different language than we were used to in poetry, although poetry is of so many types in all cultures: the Japanese poems were short, indirect and strongly visual.

  

SCV:Do you have any mentor? Does your family support you?

ANA D.: I have had several mentors, of which I mention Corneliu Traian Atanasiu and Valentin Nicoliţov, the leaders of Romanian Kukai and Romanian Haiku Society, respectively, together with other online workshop instructors such as Daniela Zglibuţiu, Maria Oprea, as well as other more experienced haiku and tanka authors. We consider feedback among haijins very helpful. Editors of international journals also offer encouragement and useful feedback. My family encourages me to write and is reading my poems, as well as asking me to explain my poems to them in some cases.

  

SCV:Haiku/tanka at breakfast, lunch or dinner? Is haiku/tanka an appetizer or a consistent meal for you? (doesit occupies a large part of your time or do you write occasionally?)

ANA D.: Haiku, tanka and other Japanese origin poems are with me all the time, since the groups I am in inspire me to write through their regular activities and writing prompts. I have learned that I can express my reactions to nature and ideas through these poems. I have also noticed how they can be part of everyday life for the Japanese. Art can be a way to ensure our well-being. Still, there is lots of work behind a good haiku, tanka, and other such poems.

  

SCV:When and where do you write the most time? Do you need a special mood to write or do you write anywhere, anytime? What does inspire you?

ANA D.: I have tried to adapt to the idea that Japanese poems are about the here and now. They allow us to enjoy reality by noticing poetic aspects right before our eyes. I try to become aware of special details present right before our eyes in reality with each season, as well as in each setting.

  

SCV:Do you write any other japanese poetry species (haiku, senryu, haibunetc), which one?

ANA D.: I have tried them all: haiku, tanka, senryu, haibun, tanka prose, haiga, gogyohka, katauta.

  

SCV:What is the most often kigo you used? What is your favorite season?

ANA D.: I used to love summer the most, then with haiku poems I paying more attention to all the seasons. I began appreciating spring once I found out about the cherry blossoms festival in Japan, and the ephemeral beauty of the blossoms. I started to enjoy the colours of autumn, and also the beauty of winter. I write haiku during all seasons, as I am part of several communities and take part in their activities which are related to the seasons. I am not aware so far of writing more frequently about a certain season. 

 

SCV:What is your favorite tanka written by you?

ANA D.:

 

Among the lucifers

I’m looking, you’re by the aroma

of linden flowers –

from behind the painted fan

I look at your eyes

 

(published in Haiku – Magazine of Romanian-Japanese relationships, Founder Florin Vasiliu, 10 March 1990, new series (4), year 33, no 69/ 2023, spring-summer)

  

SCV:What is your trademark, what does differentiate the haiku/tanka written by you from the others?What does haiku/tanka means to you?

ANA D.: They reflect my own experiences and concerns. I think this holds true for all authors. I may use traffic related experiences more than other authors, as well as psychoanalysis setting and references. The urban setting is also frequently part of my poems, and nature is found within this setting, in gardens, parks, in the streets. I have been told I am more experimental than other authors as far as the Romanian authors’ community members are, overall. I may be influenced more by American haiku, tanka, and senryu, which are more open to experimentalism, for the reason that I have studied their literature, especially the contemporary one, and also the English language since kindergarten. Additionally, sometimes I make references to Japanese culture elements, which has also been noticed by Romanian haiku communities members.

  

SCV: In which haiku/tanka magazine have you been published?

ANA D.: Throughout the years, starting from 2014, I have been published in Cattails, Failed Haiku, Prune Juice, L’Oursdansant, Mainichi, Haiku Canada Review, Chrysanthemum, World Haiku, Haiku Column, Haiku University Anthology, Banchetul, Romanian Haiku Society Magazine, Cold Moon Journal, Daily Haiga, Scarlet Dragonfly, FemKu Magazine, Seashores, Five Fleas, Autumn Moon Haiku Journal, Asahi Haikuist Network, ESUJ-H English Haiku, the Japan Society Haiku Corner, The Haiku Foundation – Haiku Dialogue, World Haiku Review, A Hundred Gourds, 72 de anotimpuri (published by Doina Maria Tudor for the authors of the group Carte frumoasǎ, cinste cui te-a scris), the collective volumes from the Dincolo de retinǎ series (for the authors of the group with the same name led by Maria Oprea), the collective volumes coordinated by the Romanian Kukai group, and many more.

  

SCV:This tanka has been chosen for the `Editor`s Choice`column in Enchanted Garden Haiku Journal, issue 6: Urban Blossoms, February 2024:

 

cerul albastru limpede

îmi deschide calea către libertate

dincolo de orașul meu

desenez mai multe aripi deschise

să mă întorc în copilărie

 

the clear blue sky

opens my way to freedom

beyond my city

I draw more open wings

to go back to childhood

 

What did inspire you to write such a beautiful tanka? Tell us the story behind it.

ANA D.: As a child, I grew up spending many days in one of the largest parks in Bucharest, Herǎstrau, where our English kindergarten teacher, Nana, would bring us on beautiful days. We would sit on benches and we were asked to tell the stories she had taught us and we had learned by heart. Later, I revisited the places we used to sit. During my walks, the clear blue sky would be visible, with birds flying on it, and it would be like an opening towards many possibilities, and freedom. The freedom could be that of imagination, of walking, of travelling to other worlds in stories, and of being who we are, or feeling carefree as children. Haiku and other Japanese poems ask for bringing up a new perception on reality, and this could be seen as such a moment, of enlightenment, in real life. I imagined as a child various settings in fairy-tales based on what I had seen in Herǎstrau Park, e.g. regarding large gardens of palaces, or the road travelled by the hero on his adventures.

  

SCV:Did you publish any haiku/tanka book? Tell us about it /them (any link).

ANA D.:I have published four haiku books in Romania: Japanese Thoughts (2016 – Argonaut Publishing House, Cluj), Walks (2017, Press Image Publishing House), Towards Japan (2020 – Press Image Publishing House), and Whisper in the Alleys (2020, independently published). They contain my haiku, tanka and haiga poems that have received national and international appreciation. The first book reflects through its title my discovery of a new way of expressing poetic thoughts. The second book title refers to my main source of inspiration, walks, for my poems. The third book title refers to my wish to see Japan, by thinking more like them. The last book title refers to the way autumn leaves and the breeze can whisper to you inspiration for writing poems. It refers to a deeper way of connecting to nature.

   

SCV:What projects do you have for the feature?

ANA D.: I wish to continue writing and publishing within these communities. I also plan to have more books of haiku published in the future, as well as a book containing only tanka poems.

  

SCV:Where does your readers can find you (any social media link)?

ANA D.: I have a page created byCorneliuTraianAtanasiuwith my haiku poems that received awards in 2015-2016: link here.

   

Interviu cu

ANA DROBOT

 

SCV: Cine sunteți și care este ocupația dumneavoastră în prezent?

ANA D.: Am absolvit Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității din București în anul 2006, secția engleză-franceză, pentru studiile de licență, apoi în 2006-2007 am urmat programul de masterat Lingvistică aplicată: predarea limbilor moderne la aceeași universitate, și mi-am luat titlul de doctor în literatură engleză cu teza Virginia Woolf and Graham Swift: The Lyrical Novel/ Virginia Woolf şi Graham Swift: Romanul liric, având coordonator pe prof. dr. Lidia Vianu, la aceeași Universitate din București, în 2014. În 2007 am început să predau seminarii de limba engleză pentru studenții de la specializǎrile de inginerie la Universitatea Tehnică de Construcții București, Departamentul de Limbi Străine și Comunicare. Cu timpul, am predat și seminarii de limba franceză, cursuri de fonetică și fonologie, sintaxă, pragmatică, cultură și civilizație, etică, instituții ale Uniunii Europene, management de proiect, statutul și deontologia profesiei traducătorilor pentru Specializarea Traducǎtori-Interpreţi. Am participat la conferințe naționale și internaționale și am scris peste 100 de lucrări de cercetare. În prezent lucrez ca lector universitar. Pe lângă profesia mea, îmi place să citesc și să scriu ficțiune și poezie. Am scris poezii publicate de jurnalul Banchetul apǎrute la Petroşani, sub supravegherea lui Dumitru Velea. Fac parte din Clubul Science Fiction Helion Timişoara. De asemenea, sunt membru al Haiku Canada, Romanian Kukai, Romanian Haiku Society, Virginia Woolf Society of Great Britain. Am fost inclusǎ în Haiku Euro Top între 2015 - 2021 și din nou în 2023.

 

SCV: Cum v-ați îndrăgostit de haiku/tanka? De când scrieți haiku/tanka? Cum ați început să învățați despre asta?

ANA D.: Am început să mă intereseze haiku și l-am studiat în profunzime în 2014, care este momentul în care am intrat, treptat, în comunitățile online atât naționale, cât și internaționale de poezii de origine japoneză. Am observat cum aceste poezii au fost practicate de autori din întreaga lume. Am fost surprinsă să observ câte tipuri de poezii descopeream. Le citeam din aceste jurnale online și pe grupurile de social media și am încercat să scriu și eu. Toate au fost scrise într-un alt limbaj decât eram obișnuiți în poezia occidentală, deși poezia este de atâtea tipuri în toate culturile: poeziile japoneze erau scurte, indirecte și puternic vizuale.

 

SCV: Aveți vreun mentor? Familia vă susține?

ANA D.: Am mai mulți mentori, dintre care îi menționez pe Corneliu Traian Atanasiu și Valentin Nicolitov, conducătorii Romanian Kukai și, respectiv, Societății Române de Haiku, alături de alți instructori de atelier online precum Daniela Zglibuțiu, Maria Oprea, precum și alți autori mai experimentați. Feedback-ul dintre haijini este foarte util. Editorii revistelor internaționale oferă, de asemenea, încurajare și feedback. Familia mea mă încurajează să scriu și îmi citește poeziile, precum și îmi cere să le explic poeziile în unele cazuri.

 

SCV: Haiku/tanka la micul dejun, prânz sau cină? Este haiku/tanka un aperitiv sau o masă consistentă pentru dumneavoastră? (vă ocupă o mare parte din timp sau scrieți ocazional?)

ANA D.: Haiku, tanka și alte poezii de origine japoneză sunt alături de mine tot timpul, deoarece grupurile în care sunt mă inspiră să scriu prin activitățile lor obișnuite și îndemnurile de scriere. Am învățat că îmi pot exprima reacțiile față de natură și ideile prin aceste poezii. De asemenea, am observat cum pot face parte din viața de zi cu zi pentru japonezi. Arta poate fi o modalitate de a ne asigura bunăstarea. Totuși, există multă muncă în spatele unui haiku, tanka și alte asemenea poezii bune.

 

SCV: Când și unde scrieți cel mai mult? Aveți nevoie de o dispoziție specială pentru a scrie sau scrieți oriunde, oricând? Ce vă inspiră?

ANA D.: Am încercat să mă adaptez la ideea că poeziile japoneze sunt despre aici și acum.Ele ne permit să ne bucurăm de realitate observând aspecte poetice chiar în fața ochilor noștri. Încerc să conștientizez detaliile speciale prezente chiar în fața ochilor noștri în realitate cu fiecare sezon, precum și oriunde ca decor.

 

SCV: Scrieți și altespecii de poezie japoneză (haiku, senryu, haibunetc), care?

ANA D.: Am încerca tmai multe: haiku, tanka, senryu, haibun, tanka prose, haiga, gogyohka, katauta.

 

SCV: Care este cel mai des kigo pe care l-ați folosit? Care este anotimpul dumneavoastră preferat?

ANA D.: Iubeam cel mai mult vara, apoi cu poeziile haiku acordam mai multă atenție tuturor anotimpurilor. Am început să apreciez primăvara odată ce am aflat despre festivalul florilor de cireș din Japonia și frumusețea efemeră a florilor. Am început să mă bucur de culorile toamnei, dar și de frumusețea iernii. Scriu haiku în toate anotimpurile, deoarece fac parte din mai multe comunități și particip la activitățile lor legate de anotimpuri. Nu știu până acum să scriu mai des despre un anumit sezon.

 

SCV: Care este tanka preferat scris chiar de dumneavoastră?

ANA D.:

Printre luceferi

caut, eşti prin aroma

florilor de tei –

de dupǎ evantaiul pictat

privesc ochii tǎi

 

(publicat în Haiku – Revista de interferenţe culturale româno-japoneze, Fondator Florin Vasiliu, 10 martie 1990, serienouǎ (4), anul 33, nr 69/ 2023, primǎvarǎ-varǎ)

 

SCV: Care este marca dumneavoastră, prin ce se diferențiază haiku-ul/tanka dumneavoastră, de al celorlalți? Ce înseamnă haiku/tanka pentrudumneavoastră?

ANA D.: Ele reflectă propriile mele experiențe și preocupări. Cred că acest lucru este valabil pentru toți autorii. Poate folosesc experiențele legate de trafic mai mult decât alți autori, precum și cadrul și referințele date de şedinţele de psihanaliză. Cadrul urban este, de asemenea, frecvent parte din poeziile mele, iar natura se regăsește în acest decor, în grădini, parcuri, pe străzi. Mi s-a spus că sunt mai experimentală decât alți autori în ceea ce privește membrii comunității autorilor români, în general. S-ar putea să fiu influențată mai mult de poemele haiku, tanka și senryu americane, care sunt mai deschiși către experimentalism, pentru că am studiat literatura lor, în special cea contemporană, și, de asemenea, limba engleză încă de la grădiniță. În plus, uneori fac referiri la elemente de cultură japoneză, ceea ce a fost observat și de membrii comunităților haiku din România.

 

SCV: În ce reviste de haiku/tanka ați apărut?

ANA D.: De-a lungul anilor, începând din 2014, am fost publicată în Cattails, Failed Haiku, Prune Juice, L'Ours dansant, Mainichi, Haiku Canada Review, Chrysanthemum, World Haiku, Haiku Column, Haiku University Anthology, Banchetul, Romanian Haiku Society Magazine, Cold Moon Journal, Daily Haiga, Scarlet Dragonfly, FemKu Magazine, Seashores, Five Fleas, Autumn Moon Haiku Journal, Asahi Haikuist Network, ESUJ-H English Haiku, the Japan Society Haiku Corner, The Haiku Foundation – Haiku Dialogue, World Haiku Review, A Hundred Gourds, 72 de anotimpuri (publicat de Doina Maria Tudor pentru autorii grupului Carte frumoasă, cinste cui te-a scris), volumele colective din seria Dincolo de retină (pentru autorii grupului cu acelasinume condus de Maria Oprea), volumele colective coordonate de grupul Romanian Kukai și multe altele.

 

SCV: Acest tanka a fost ales pentru rubrica „Alegerea Editorului” din Enchanted Garden Haiku Journal, numărul 6: Urban Blossoms, Februarie2024:

 

cerul albastru limpede

îmi deschide calea către libertate

dincolo de orașul meu

desenez mai multe aripi deschise

să mă întorc în copilărie

 

 

the clear blue sky

opens my way to freedom

beyond my city

I draw more open wings

to go back to childhood

 

 

Ce v-a inspirat să scrieți un tanka atât de frumos? Spuneți-ne povestea din spatele lui.

ANA D.: Copil fiind, am crescut petrecând multe zile într-unul dintre cele mai mari parcuri din București, Herăstrău, unde ne aducea în zilele frumoase profesoara noastră de grădiniță de engleză, Nana. Ne așezam pe bănci și ni se cerea să spunem poveștile pe care ea ne învăța și pe care le-am învățam pe de rost. Mai târziu, am revăzut locurile în care stam. În timpul uneia din plimbările mele era vizibil cerul senin și albastru, cu păsări zburând pe el și era ca o deschidere către multe posibilități, spre libertate. Libertatea ar putea fi aceea a imaginației, a plimbării, a unei călătorii în alte lumi din povești și de a fi noi înşine sau a ne simți lipsiți de griji, ca în copilărie. Haiku și alte poezii japoneze cer crearea unei noi percepții asupra realității, iar aceasta ar putea fi văzut ca un astfel de moment, de iluminare, în viața reală. Mi-am imaginat în copilărie diverse decoruri din basme pe baza a ceea ce văzusem în Parcul Herăstrău, de exemplu grădini mari ale palatelor sau drumul parcurs de erou în aventurile sale.

 

SCV: Ați publicat vreo carte de haiku/tanka? Povestiți-ne despre asta /ele (orice link).

ANA D.: Am publicat patru cărți de haiku în România: Gânduri japoneze (2016 – Editura Argonaut, Cluj), Plimbări (2017, Editura Press Image), Drumul spre Japonia (2020 – Editura Press Image) și Şoapte pe alei (2020,publicatǎ independent).Acestea conțin poeziile mele haiku, tanka și haiga care au primit aprecieri naționale și internaționale.Prima carte reflectă prin titlul ei descoperirea mea a unui nou mod de a exprima gândurile poetice. Al doilea titlu de carte se referă la principala mea sursă de inspirație, plimbările, pentru poeziile mele. Al treilea titlu de carte se referă la dorința mea de a vedea Japonia, gândind tot mai mult ca ei. Ultimul titlu de carte se referă la felul în care frunzele de toamnă și briza pot șopti inspirație pentru a scrie poezii. Se referă la un mod mai profund de conectare la natură.

 

SCV: Ce proiecte aveți pentru viitor?

ANA D.: Îmi doresc să continui să scriu și să public în cadrul acestor comunități. De asemenea, intenționez să am mai multe cărți de haiku publicate în viitor, precum și o carte care conține doar poezii tanka.

 

SCV: Unde vă pot găsi fanii (orice link social media)?

ANA D.: Am o paginǎ creatǎ de Corneliu Traian Atanasiu pentru poemele mele haiku  premiate în 2015-2016:  la acest link. 

  

*Abbreviation note:

SCV – Steliana Cristina Voicu, the Editor

ANA D.– Ana Drobot, the Author